Se afișează postările cu eticheta calorii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta calorii. Afișați toate postările

miercuri, 28 octombrie 2015

De ce nu este sanatoasa maioneza?

Maioneza este preparata din galbenus de ou amestecat cu ulei, zeama de lamaie, mustar si putina sare. In volumul „Abecedar de nutritie“, profesorul Nicolae Hancu noteaza ca „maioneza contine multe calorii, provenite din lipide. Grasimile prezente in maioneza sunt in principal nesaturate (din ulei), dar ea contine si colesterol (din ou)“. 100 de grame de maioneza contin nu mai putin de 733 de calorii. Doar o lingura de maioneza furnizeaza 110 calorii. Tot in 100 de grame de maioneza sunt inglobate 80 de grame de grasimi si 67 de miligrame de colesterol.
Daca aveti pofta de maioneza, nutritionistii va sfatuiesc sa o preparati in casa, din oua proaspete si ulei de masline. Evitati ouale de rata, fiindca pot vehicula Salmonella. Utilizati zeama de lamaie stoarsa pe loc, nu acid citric sau suc de lamaie industrial. Maioneza trebuie consumata ocazional. Nu faceti exces de maioneza, chiar de casa fiind, recomanda profesorul Hancu, potrivit adevarul.ro. Folositi maioneza cu zgarcenie, ca un condiment, nu ca fel de mancare principal. Dupa preparare, maioneza nu trebuie pastrata mai mult de 1-2 zile in frigider, deoarece se poate altera foarte usor, devenind toxica. Nu asociati maioneza cu carne sau branzeturi, ci asezonati eventual legume fierte sau crude.

sâmbătă, 6 iunie 2015

Conopida previne cancerul si diabetul

Aceasta leguma cu gust dulceag, cu o valoare energetica moderata, dar care ne ofera un aport diversificat de vitamine si minerale, nu ar trebui ocolita in alimentatie. Conopida contine cantitati importante de vitamina C: 100 g ne furnizeaza aproximativ 60 g de vitamina. Astfel, o portie de 200 de grame de conopida gatita permite acoperirea aproape in totalitate a necesarului zilnic. Atentie! Vitamina C se distruge in apa, de aceea conopida nu trebuie fiarta multa vreme, ci mai degraba oparita sau gatita la cuptor. In plus, aceasta leguma ne furnizeaza si vitamine din complexul B (B2, B3, B6), vitaminele K si E, minerale (potasiu, calciu, magneziu), oligoelemente (fier, zinc, fluor, seleniu, cupru, bor), precum si fibre, care se stie ca stimuleaza tranzitul intestinal. Ca majoritatea legumelor proaspete, conopida nu atenteaza la silueta noastra: 100 g ne ofera doar 24 de calorii.

Aliat de nadejde in prevenirea cancerului Asemenea altor legume din grupa cruciferelor (broccoli, varza, varza creata), conopida contine substante care pot ajuta la prevenirea cancerului. Numeroase studii au sustinut aceasta teorie si in trecut, insa abia in ultimul deceniu au reusit oamenii de stiinta sa inteleaga cum "actioneazai aceste substante: impiedicand unele enzime sa activeze agentii care cauzeaza cancerul si stimuland activitatea acelor enzime care distrug substantele carcinogene. Este cunoscut faptul ca plantele crucifere au proprietati detoxifiante, datorita unor compusi precum glucosinolate si tiocianate, care stimuleaza ficatul sa neutralizeze potentialele substante toxice. Daca asemenea substante "relei nu sunt rapid eliminate din ficat, ele pot distruge membranele celulelor si moleculelor din organism, inclusiv ale moleculelor ADN. O asemenea "stricaciunei poate declansa o reactie in lant ce ar putea conduce la carcinogeneza, procesul de formare a tumorilor canceroase. Studiile au dovedit ca persoanele care consuma mai multe vegetale crucifere prezinta un risc mult mai mic de a suferi de cancer de prostata, colonorectal sau de plamani.
Protejeaza impotriva artritei reumatoide Un studiu efectuat pe 20.000 de persoane a demonstrat ca aceia care consuma mai putine alimente bogate in vitamina C sunt de trei ori mai expusi riscului de a dezvolta poliartrita inflamatorie (o forma a artritei reumatoide care afecteaza doua sau mai multe articulatii) decat cei care consuma cantitati mari de alimente bogate in vitamina C, cum este si conopida.
Sucul de conopida - excelent pentru diabetici Cercetarile au dovedit ca sucul de conopida, dar si leguma ca atare, au proprietatea de a scadea nivelul glucozei din sange, ceea ce permite persoanelor care sufera de diabet sa tina mai bine sub control boala. Iata de ce aceasta leguma poate si chiar este recomandata a fi consumata de diabetici.
Sindromul intestinului iritabil Conopida contine anumiti compusi care in timpul procesului de preparare termica pot da nastere la fenoli si hidrogen sulfurat. Aceste substante sunt raspunzatoare de aparitia balonarii la persoanele care au un intestin mai sensibil. Iata ce avem de facut pentru a preveni astfel de neplaceri: inainte de a o gati, cufundati conopida pentru cateva minute in apa clocotita, intr-un vas fara capac. In acest fel se elimina o buna parte din derivatii sulfurosi mai volatili, iar leguma devine mult mai digesta. Apoi, conopida poate fi gatita in alta apa sau preparata la aburi. Cum producerea de hidrogen sulfurat are loc in timpul prepararii, este recomandabil sa nu prelungiti acest proces mai mult decat este necesar.
Atentie! Persoanele care consuma cantitati mari de crucifere trebuie sa tina seama de un aspect: anumite substante din aceste legume pot diminua eficacitatea unor analgezice care contin paracetamol.
Cum o conservam Conopida poate fi pastrata doua-trei zile in cutia de legume din frigider. Spalata, separata in mici "buchetei si pusa intr-un recipient inchis ermetic se pastreaza chiar mai bine. Aceasta leguma poate fi usor congelata: se oparesc buchetele prin scufundare timp de 3 minute in apa clocotita sarata, se lasa sa se scurga bine, se pun apoi in pungute (pune intr-o punguta cantitatea pe care crezi ca o utilizezi o data) si se introduc in congelator. Pot fi conservate astfel timp de sase luni. Trebuie sa stii ca, in afara de conopida alba sau crem, exista soiuri de culoare orange si violet. Daca vrei sa colorezi mancarea de conopida alba, fierb-o impreuna cu buchetele de brocoli sau cu cativa morcovi.

duminică, 5 aprilie 2015

Care sunt beneficiile consumului de naut?

Denumire botanica: Cicer arietinum
Fasolea garbanzo (denumita si naut) a aparut cam acum 7,000 de ani in regiunile Orientului Mijlociu, dar nu a fost cultivata decat prin anii 3,000 IH. Prin secolul 16, exploratorii spanioli au raspandit aceste boabe cu gust de alune, untos si delicios, dincolo de granitele Romei si ale Greciei.
Astazi India, Pakistan, Turcia, Etiopia si Mexic sunt cei mai mari producatori, precum si consumatori, ai nautului.
Exista doua feluri de naut: unul cu bobul mai mare, mai rotund, de culoare crem, cel care de obicei se gaseste si in conserve, si altul cu bobul mai mic, mai inchis la culoare si mai neuniform. Ambele sunt foarte versatile, insa, din punct de vedere nutritiv, cu cat este mai inchis la culoare, cu atat mai bine.
Pentru a-l gati, trebuie sa-l speli, sa il cureti si sa-l lasi la inmuiat peste noapte intr-o cantitate de apa de trei ori mai mare decat cantitatea de naut. Il fierbi doua minute, apoi il iei de pe foc si il lasi sa stea cam patru ore. Astfel poti reduce din oligozaharide si din efectele neplacute de flatulenta.
Multitudinea de denumiri, naut, fasolea garbanzo, mazarea berbecului sau mazarea egipteana, poate fi un semn al aprecierii pe care multe culturi o au pentru aceste boabe simple, insa, oricum l-ai denumi, nautul este o leguminoasa si este recomandat consumul a trei cani de naut pe saptamana pentru un aport nutritiv valoros.

Nautul si beneficiile pentru sanatate

Cu un continut scazut de grasimi saturate si foarte putin colesterol si sodiu, nautul contine cantitati mari de folat (71 % din doza silnica recomandata) si mangan (84 %), ceea ce nu inseamna ca restul nutrientilor sunt nesemnificativi. Dimpotriva! Nautul contine 29 % din fiecare proteina si cupru de care ai nevoie, 28 % fosfor, 26 % fier si 20 % magneziu. Contine si cantitati suficiente de fibre, tiamina, zinc si vitamina B6. Este o combinatie perfecta si o contributie de valoare pentru sanatatea ta.
Unul dintre aspectele cele mai interesante legat de consumul de naut este ca reduce pofta de alte gustari. In mare parte acest lucru se datoreaza continutului mare de fibre. Doua cani de naut zilnic sunt suficiente, reduc colesterolul LDL si trigliceridele – grasimile / lipidele care maresc riscul de atac de cord – si regleaza nivelul zaharului in sange.
Alti compusi din naut includ fitonutrienti antioxidanti precum quercetina, kaempferol si miricetina; acizi fenolici, respectiv ferulic, clorogenic, cafeic si vanilic; dar si antocianinele delfinidina, cianidina si petunidina. Toate acestea formeaza o combinatie ce protejeaza corpul contra radicalilor liberi si contra unor boli grave precum cancerul.
Un alt element – molibden – este un cofactor si un catalizator pentru enzime esentiale ca sulfit oxidaza, ce transforma sulfitul (prezent de regula in mezeluri si verdeturi ambalate) in sulfat, necesar pentru amino acizii cu continut de sulf.
Informatii nutritionale Portie: O cana de naut fiert (164 grame)
Cant. pe portie
Calorii 269
Carbohidrati 45
Proteine 15 g
Fibre 12 g
Zahar 8 g

Studii despre naut

Controversele legate de inlocuirea grasimilor in alimentatie pentru a reduce bolile cardiovasculare au dus la efectuarea unui studiu asupra nautului, cunoscut a fi bogat in fibre si acizi grasi polinesaturati.
Studiul de 12 saptamani a implicat 45 de adulti sanatosi care au consumat 728 grame de naut in fiecare saptamana, timp in care li s-a verificat nivelul de fibre alimentare, acizi grasi saturati si polinesaturati, precum si nivelul de insulina si colesterol LDL.
Analiza a aratat ca fibrele alimentare au cel mai mare impact asupra reducerii colesterolului total seric cu 15.8 mg. Acizii grasi polinesaturati si saturati au avut efecte echivalente dar opuse asupra colesterolului total seric si asupra insulinei. Cercetatorii au declarat ca ar fi utile si alte studii efectuate in acest scop.
Invelisuri externe ale nautului (care contin de regula peste 95 % din compusii polifenoli, flavonoide si antioxidanti) au fost comparate pentru a analiza continutul nutritiv in functie de culoare. Dintre cele 17 feluri de naut testate: negre, rosii, maro, verzi, gri, galbene, crem si bej, cele mai inchise la culoare s-au dovedit a contine de 13, 11, si 31 de ori mai multi compusi polifenoli, flavonoide si antioxidanti decat boabele mai deschise la culoare.
Concluzia: nautul colorat poate fi si un aliment cu potential vindecator pe langa aportul obisnuit de fibre si proteine.

Retete sanatoase cu naut: Humus clasic cu tahini

Aceasta este o reteta de baza ce se poate face acasa.
Ingrediente:
  • 100 g naut, inmuiat pentru cateva ore
  • Sucul de la 2 lamai
  • 3 linguri tahini (pasta din seminte de susan)
  • 2 catei de usturoi, zdrobiti, sare
Pentru decor:
  • 1 lingura ulei de masline
  • 1 lingura paprika
  • Cateva fire de patrunjel, taiate fin
Mod de pregatire:
  1. Dupa ce l-ai pregatit precum s-a indicat mai sus, spala nautul si, dupa ce scurgi apa, il pui la fiert in apa rece pana da in fiert. Il lasi sa fiarba cam o ora sau pana este suficient de moale. Strecoara, dar pastreaza apa in care a fiert.
  2. Amesteca nautul intr-un robot de bucatarie cu restul de ingrediente si cateva linguri din apa in care a fiert, pana devine cremos.
  3. Pune pasta pe o farfurie intinsa si decoreaza cu putin ulei de masline, un praf de paprika (in reteta traditionala se presara in forma de cruce in farfurie) si putin patrunjel. Serveste cu lipie calda.
Ingredientele sunt pentru 4-6 portii.

Utilizari mai putin cunoscute

Daca vrei o gustare crocanta si delicioasa, incearca sa gatesti nautul la cuptor. Clatesti bine 1-2 cani de naut, le pui pe un prosop de bucatarie pana se usuca complet. le pui intr-o tava de copt, le stropesti bine cu uleiul de masline si le pui la cuptorul incalzit la 400 de grade timp de 30 – 40 de minute sau pana devin aurii si crocante. Condimenteaza cu sare si Cajun sau alte amestecuri de condimente (usturoi, ceapa – foloseste-ti creativitatea!).

Rezumat

Salate, supe, pasat, prajit, germinat… nautul poate fi gatit oricum. Pline de vitamine si minerale, leguminoasele sunt intotdeauna un bun supliment in alimentatie. Unul dintre motive este continutul lor bogat in fibre, dar nautul contine si alti compusi: flavonoide precum quercetina si kaempferol, acizi fenolici, antocianine si molibden. Multi dintre acesti compusi sunt greu de pronuntat, dar au multe beneficii pentru organism – probabil mai multe decat retetele in care le poti folosi.