miercuri, 15 aprilie 2015

Cele mai frecvente boli de inima

Bolile de inima reprezinta principala cauza de deces in lume. Fiecare tip de boala cardiaca se poate manifesta cu anumite simptome specifice, insa exista si multe afectiuni ale inimii diferite care prezinta semne si simptome asemanatoare. Acestea depind de tipul si severitatea bolii cardiace. Iata care sunt cele mai frecvente boli de inima:

Insuficienta cardiaca

Este un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple cu sange sau de a-l pompa eficient in circulatie si apare ca urmare a unor probleme de natura structurala sau functionala.

Insuficienta cardiaca este o importanta problema de sanatate in numeroase tari si reprezinta principala cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta de peste 65 de ani.

Pacientii cu insuficienta cardiaca sunt dispneici (respira cu dificultate, in special cand stau intinsi in pat), tusesc, prezinta edeme gambiere pronuntate si au o capacitate redusa de efort.

Este o problema de sanatate ce reduce semnificativ calitatea vietii pacientilor in special datorita caracterului progresiv. Desi multi pacienti supravietuiesc multi ani dupa ce sunt diagnosticati, rata mortalitati anuale este foarte mare (de aproximativ 10%).

Ateroscleroza

Inseamna ingrosarea si infundarea arterelor inimii. Printre cauze se numara fumatul, obezitatea, stresul. Placa de aterom formata poate creste in dimensiuni, formand cheaguri de sange ce blocheaza complet arterele si sisteaza alimentarea cu sange a inimii pe o anumita portiune. Asa apare infarctul. Durerile repetate in piept sunt un simptom al aterosclerozei, insa majoritatea pacientilor afla ca au arterele blocate dupa ce fac un atac.

Infarctul miocardic

Survine atunci cand inima nu mai e alimentata cu sange, din cauza blocajelor de pe arterele coronariene. Primele semne includ durerile sau presiunea in piept, o apasare in dreptul zonei lombare, gatului, bratului sau maxilarului, stari de greata, indigestie, arsuri la stomac, oboseala si anxietate, dificultati de respiratie, batai neregulate sau rapide ale inimii.

Femeile nu resimt intotdeauna durere in piept, in caz de infarct, ci, mai degraba, stari de greata, pierderea poftei de mancare, stari de slabiciune si tuse.

Infarctul se resimte in partea stanga a toracelui, iar un simptom care tradeaza acest eveniment este aparitia unei dureri si disconfort la nivelul bratelor, in special cel stang.

Disconfortul se poate resimti si la nivelul spatelui, gatului si chiar stomacului. si dificultatile de respiratie, plus transpiratia rece si senzatia de ameteala sunt semnale care prevestesc un infarct.

Starile de greata, care vor culmina cu voma si paloarea sunt alte semnale de alarma. Si tulburarile de somn pot semnala ca se apropie un infarct, iar ele se pot manifesta si cu o luna inainte de eveniment. Daca aveti arsuri la stomac care apar in timpul unei activitati fizice, nu in timpul mesei, exista de asemenea riscul sa fi suferit un infarct.

Boala coronariana ischemica
Este o patologie a arterelor coronariene (vase ce vascularizeaza inima si care ii asigura acesteia necesarul de oxigen sau nutrienti). Apare in timp prin dezvoltarea placilor de aterom pe suprafata interna a vaselor sau brusc, prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte vase.

Simptomatologia apare in momentul in care peste 75% din lumen este obstruat, iar expresia clinica a proceselor patologice de la nivel miocardic este fie infarctul miocardic acut, fie angina pectorala.


Aritmiile cardiace

Inima este capabila sa bata cu un ritm constant, intre 60-100 de ori/minut. Sunt insa si momente cand ritmul ei se modifica (fie ca aceasta dereglare apare in situatii fiziologice, stresante, emotii foarte puternice, fie ca apare sub influenta unor medicamente sau in diverse boli). Aceste situatii, numite aritmii, se caracterizeaza prin tulburarea activitatii electrice a cordului care poate incepe sa bata mai repede sau mai incet, la un ritm regulat sau neregulat.

Unele aritmii sunt considerate a fi urgente medicale deoarece pot determina aparitia stopului cardiac si a mortii subite coronariene. Exista si aritmii care trebuie insa atent supravegheate deoarece predispun la aparitia trombemboliilor, infarctului miocardic acut sau accidentelor vasculare cerebrale.

Aritmiile benigne, care nu au risc vital imediat, sunt resimtite de pacient sub forma unor palpitatii (care nu fac decat sa creeze un disconfort).

Cardiopatiile congenitale
Cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de anomalii si defecte de formare a unor structuri cardiace si vase mari care apar in perioada intrauterina. Sunt afectiuni ce apar la 8 din 1000 de nou nascuti.

Majoritatea defectelor determina obstructia fluxului sangvin din inima sau vasele acesteia sau imprima o curgere sangvina anormala (prin defecte ale peretilor care permit trecerea anormala a sangelui intracardiac).

Cel mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat de defectul de sept ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale sunt clasificate astfel). Incidenta acestor afectiuni este mult mai mare in cazul nou-nascutilor din parinti cu astfel de probleme.

Etiologia ramane necunoscuta, desi sunt incriminati factori genetici in aparitia acestor probleme precum si expunerea fatului la actiunea unor factori cu efect teratogen in timpul sarcinii (cele mai importante fiind toxine, medicamente si droguri sau virusuri). O parte din defecte pot fi diagnosticate inca de la nastere, altele abia in copilarie, in functie de defectul propriu-zis si de expresia clinica.
Cardiomiopatiile

Sunt afectiuni ale miocardului (muschiul inimii) care pot fi produse din orice cauza. Pacientii cu astfel de afectiuni sunt adesea in pericol de a dezvolta aritmii sau moarte cardiaca subita.

Pot fi determinate de probleme care sa nu fie localizate primar in miocard, dar care sa se reflecte asupra lui, afectandu-i in final functia si structura cum ar fi ischemia, hipertensiunea arteriala, valvulopatiile, cardiomiopatia alcoolica sau diabetica, sau pot fi produse de tulburari in structura muschiului (in absenta unor cauze externe identificabile), cum ar fi cardiomiopatia dilatativa, cardiomiopatia hipertrofica, cardiomiopatia restrictiva.

Cand patologia este exclusiv a miocardului, inima pacientului poate fi mult mai dilatata, peretii pot fi mai grosi sau mai subtiri (in functie de tipul particular al bolii).

Oricare ar fi cauza, rezultatul este adesea acelasi: functia de pompa a inimii este perturbata.

Daca nu sunt tratate, cardiomipatiile se agraveaza in timp si afecteaza din ce in ce mai grav pacientul, ajungand in final la insuficienta cardiaca congestiva.

Valvulopatiile

Sunt afectiuni ale valvelor cardiace. Pe partea dreapta, valvele inimii sunt valva tricuspida si valva pulmonara, iar pe partea stanga sunt valva aortica si valva mitrala.

Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobandite si sunt fie insuficiente valvulare (regurgitatii) cand orificiile nu se inchid etans si sangele poate trece dintr-un orificiu in altul (sangele ejectat este regurgitat inapoi), fie stenoze valvulare (cand valvele se deschid incomplet, iar orificiul de trecere a sangelui este foarte ingust).

Boala hipertensiva

Este un proces patologic global cauzat de cresterea presiunii sangvine. Termenul include toate complicatiile hipertensiunii arteriale: hipertrofie de ventricul stang, insuficienta cardiaca globala, boala coronariana ischemic, aritmii cardiace, cardiomiopatii hipertensive.

Pacientii acuza cel mai adesea: oboseala dupa eforturi usoare, dispnee, crestere in greutate, greata, balonare, nicturie, edeme gambiere.

Boala cardiovasculara
Se caracterizeaza prin afectiuni ale inimii si ale vaselor mari (artere si vene) care vin si pleaca direct din cord.
Boala apare adesea in cadrul diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale, hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor si in general este de natura aterosclerotica.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu