Bolile de inima reprezinta principala cauza de deces in lume. Fiecare tip de boala cardiaca
se poate manifesta cu anumite simptome specifice, insa exista si multe
afectiuni ale inimii diferite care prezinta semne si simptome
asemanatoare. Acestea depind de tipul si severitatea bolii cardiace.
Iata care sunt cele mai frecvente boli de inima:
Insuficienta cardiaca
Este
un termen ce descrie incapacitatea cordului de a se umple cu sange sau
de a-l pompa eficient in circulatie si apare ca urmare a unor probleme
de natura structurala sau functionala.
Insuficienta cardiaca este
o importanta problema de sanatate in numeroase tari si reprezinta
principala cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta de peste 65 de
ani.
Pacientii cu insuficienta cardiaca sunt dispneici (respira
cu dificultate, in special cand stau intinsi in pat), tusesc, prezinta
edeme gambiere pronuntate si au o capacitate redusa de efort.
Este
o problema de sanatate ce reduce semnificativ calitatea vietii
pacientilor in special datorita caracterului progresiv. Desi multi
pacienti supravietuiesc multi ani dupa ce sunt diagnosticati, rata
mortalitati anuale este foarte mare (de aproximativ 10%).
Ateroscleroza
Inseamna
ingrosarea si infundarea arterelor inimii. Printre cauze se numara
fumatul, obezitatea, stresul. Placa de aterom formata poate creste in
dimensiuni, formand cheaguri de sange ce blocheaza complet arterele si
sisteaza alimentarea cu sange a inimii pe o anumita portiune. Asa apare
infarctul. Durerile repetate in piept sunt un simptom al aterosclerozei,
insa majoritatea pacientilor afla ca au arterele blocate dupa ce fac un
atac.
Infarctul miocardic
Survine atunci
cand inima nu mai e alimentata cu sange, din cauza blocajelor de pe
arterele coronariene. Primele semne includ durerile sau presiunea in
piept, o apasare in dreptul zonei lombare, gatului, bratului sau
maxilarului, stari de greata, indigestie, arsuri la stomac, oboseala si
anxietate, dificultati de respiratie, batai neregulate sau rapide ale
inimii.
Femeile nu resimt intotdeauna durere in piept, in caz de
infarct, ci, mai degraba, stari de greata, pierderea poftei de mancare,
stari de slabiciune si tuse.
Infarctul se resimte in partea
stanga a toracelui, iar un simptom care tradeaza acest eveniment este
aparitia unei dureri si disconfort la nivelul bratelor, in special cel
stang.
Disconfortul se poate resimti si la nivelul spatelui,
gatului si chiar stomacului. si dificultatile de respiratie, plus
transpiratia rece si senzatia de ameteala sunt semnale care prevestesc
un infarct.
Starile de greata, care vor culmina cu voma si
paloarea sunt alte semnale de alarma. Si tulburarile de somn pot semnala
ca se apropie un infarct, iar ele se pot manifesta si cu o luna inainte
de eveniment. Daca aveti arsuri la stomac care apar in timpul unei
activitati fizice, nu in timpul mesei, exista de asemenea riscul sa fi
suferit un infarct.
Boala coronariana ischemica
Este
o patologie a arterelor coronariene (vase ce vascularizeaza inima si
care ii asigura acesteia necesarul de oxigen sau nutrienti). Apare in
timp prin dezvoltarea placilor de aterom pe suprafata interna a vaselor
sau brusc, prin blocarea lumenului cu un tromb migrat aici din alte
vase.
Simptomatologia apare in momentul in care peste 75% din
lumen este obstruat, iar expresia clinica a proceselor patologice de la
nivel miocardic este fie infarctul miocardic acut, fie angina pectorala.
Aritmiile cardiace
Inima
este capabila sa bata cu un ritm constant, intre 60-100 de ori/minut.
Sunt insa si momente cand ritmul ei se modifica (fie ca aceasta
dereglare apare in situatii fiziologice, stresante, emotii foarte
puternice, fie ca apare sub influenta unor medicamente sau in diverse
boli). Aceste situatii, numite aritmii, se caracterizeaza prin
tulburarea activitatii electrice a cordului care poate incepe sa bata
mai repede sau mai incet, la un ritm regulat sau neregulat.
Unele
aritmii sunt considerate a fi urgente medicale deoarece pot determina
aparitia stopului cardiac si a mortii subite coronariene. Exista si
aritmii care trebuie insa atent supravegheate deoarece predispun la
aparitia trombemboliilor, infarctului miocardic acut sau accidentelor
vasculare cerebrale.
Aritmiile benigne, care nu au risc vital
imediat, sunt resimtite de pacient sub forma unor palpitatii (care nu
fac decat sa creeze un disconfort).
Cardiopatiile congenitale
Cardiopatiile
congenitale sunt reprezentate de anomalii si defecte de formare a unor
structuri cardiace si vase mari care apar in perioada intrauterina. Sunt
afectiuni ce apar la 8 din 1000 de nou nascuti.
Majoritatea
defectelor determina obstructia fluxului sangvin din inima sau vasele
acesteia sau imprima o curgere sangvina anormala (prin defecte ale
peretilor care permit trecerea anormala a sangelui intracardiac).
Cel
mai frecvent defect cardiac congenital este reprezentat de defectul de
sept ventricular (aproximativ 1/3 din toate cardiopatiile congenitale
sunt clasificate astfel). Incidenta acestor afectiuni este mult mai mare
in cazul nou-nascutilor din parinti cu astfel de probleme.
Etiologia
ramane necunoscuta, desi sunt incriminati factori genetici in aparitia
acestor probleme precum si expunerea fatului la actiunea unor factori cu
efect teratogen in timpul sarcinii (cele mai importante fiind toxine,
medicamente si droguri sau virusuri). O parte din defecte pot fi
diagnosticate inca de la nastere, altele abia in copilarie, in functie
de defectul propriu-zis si de expresia clinica.
Cardiomiopatiile
Sunt
afectiuni ale miocardului (muschiul inimii) care pot fi produse din
orice cauza. Pacientii cu astfel de afectiuni sunt adesea in pericol de a
dezvolta aritmii sau moarte cardiaca subita.
Pot fi determinate
de probleme care sa nu fie localizate primar in miocard, dar care sa se
reflecte asupra lui, afectandu-i in final functia si structura cum ar
fi ischemia, hipertensiunea arteriala, valvulopatiile, cardiomiopatia
alcoolica sau diabetica, sau pot fi produse de tulburari in structura
muschiului (in absenta unor cauze externe identificabile), cum ar fi
cardiomiopatia dilatativa, cardiomiopatia hipertrofica, cardiomiopatia
restrictiva.
Cand patologia este exclusiv a miocardului, inima
pacientului poate fi mult mai dilatata, peretii pot fi mai grosi sau mai
subtiri (in functie de tipul particular al bolii).
Oricare ar fi cauza, rezultatul este adesea acelasi: functia de pompa a inimii este perturbata.
Daca
nu sunt tratate, cardiomipatiile se agraveaza in timp si afecteaza din
ce in ce mai grav pacientul, ajungand in final la insuficienta cardiaca
congestiva.
Valvulopatiile
Sunt afectiuni ale
valvelor cardiace. Pe partea dreapta, valvele inimii sunt valva
tricuspida si valva pulmonara, iar pe partea stanga sunt valva aortica
si valva mitrala.
Valvulopatiile pot fi congenitale sau dobandite
si sunt fie insuficiente valvulare (regurgitatii) cand orificiile nu se
inchid etans si sangele poate trece dintr-un orificiu in altul (sangele
ejectat este regurgitat inapoi), fie stenoze valvulare (cand valvele se
deschid incomplet, iar orificiul de trecere a sangelui este foarte
ingust).
Boala hipertensiva
Este
un proces patologic global cauzat de cresterea presiunii sangvine.
Termenul include toate complicatiile hipertensiunii arteriale:
hipertrofie de ventricul stang, insuficienta cardiaca globala, boala
coronariana ischemic, aritmii cardiace, cardiomiopatii hipertensive.
Pacientii
acuza cel mai adesea: oboseala dupa eforturi usoare, dispnee, crestere
in greutate, greata, balonare, nicturie, edeme gambiere.
Boala cardiovasculara
Se caracterizeaza prin afectiuni ale inimii si ale vaselor mari (artere si vene) care vin si pleaca direct din cord.
Boala
apare adesea in cadrul diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale,
hiperhomocisteinemiei sau hipercolesterolemiilor si in general este de
natura aterosclerotica.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu