Până în prezent, Terra este singurul corp ceresc despre care ştim că adăposteşte forme de viaţă. Dar descoperirea pe Terra a unor organisme adaptate la condiţii extreme alimentează speranţele că şi pe alte obiecte spaţiale din sistemul nostru solar ar mai putea exista viaţă. Cele mai promiţătoare din acest punct de vedere sunt Marte, Titan, Europa şi Enceladus.
Titan
Descoperirea foarte recentă a unor microorganisme care trăiesc în picături minuscule de apă dintr-un lac de bitum din insula Trinidad i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să spere că şi pe Titan, satelitul lui Saturn, ar putea exista viaţă. Pe Titan, cea mai mare dintre lunile saturniene, se găsesc lacuri de hidrocarburi, în care ar putea exista picături dintr-un amestec de apă şi amoniac în care ar putea trăi forme de viaţă microscopice.
Marte
Deşi, până în prezent, nu a fost descoperită existenţa vieţii pe Marte, faptul că acolo există apă îi încurajează pe oamenii de ştiinţă să creadă că nu este exclusă şi existenţa microorganismelor. Există gheaţă la polii planetei, iar solul marţian conţine aproximativ 2% apă. Analiza unor mostre de sol de către roverul Curiosity a indicat că Marte ar fi putut, oricum, să adăpostească forme de viaţă în trecut, pe când era o planetă mai umedă şi mai caldă decât este în prezent.
Europa
Dacă apa este cheia existenţei vieţii, aşa cum o ştim noi, atunci Europa ar putea fi cel mai promiţător candidat în cursa pentru descoperirea vieţii extraterestre. Acest satelit natural al lui Jupiter ar poseda, cred oamenii de ştiinţă, un vast ocean de apă, sub formă lichidă, ascuns sub un strat gros de gheaţă. În ultimii ani, au fost descoperite pe Pământ microorganisme capabile să trăiască în medii foarte reci (de pildă, în lacuri antarctice acoperite permanent de gheaţă), astfel încât ar exista şanse ca asemenea forme de viaţă extremofile să existe şi pe Europa.
În prezent, NASA lucrează la construirea unei sonde (Europa Clipper) care va explora satelitul, survolând în repetate rânduri zona polului său sudic.
Enceladus
Ca şi Europa, Enceladus, luna lui Saturn, are, se crede, o calotă glaciară extrem de groasă (poate până la 40 km grosime) care acoperă un ocean. Sonda Cassini, care a studiat planeta Saturn şi unii dintre sateliţii săi, a identificat 101 gheizere de apă lichidă şi în stare de vapori, ţâşnind la polul sudic al satelitului.
Dacă acestea provin din oceanul ascuns sub gheaţă al lui Enceladus, atunci compoziţia acestui ocean ar putea fi studiată de sonde care ar survola satelitul, fără a fi necesară asolizarea pe satelit şi forarea prin crusta de gheaţă.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu